miercuri, 4 decembrie 2013

Ceauşescu, răpus de un blestem?

    Spitalul Brâncovenesc a fost ridicat în Bucureşti, în perioada 28 august 1835 - 14 octombrie 1838, de către Safta Brâncoveanu (Foto medalion), fiica marelui ban Tudorache Balş şi soţia banului Grigore Basarab Brâncoveanu, şi a funcţionat din veniturile de la moşiile donate de cea care l-a ctitorit. Spitalul a fost gândit pentru oamenii săraci, dar, în acelaşi timp, s-a constituit şi ca şcoală medicală. La inaugurare, spitalul avea 60 de paturi.

   Spitalul Brâncovenesc se afla la intersecţia bulevardului Mircea Vodă cu Calea Călăraşilor, în dreptul pieţei Mântuleasa.

   Safta Brâncoveanu a comandat o inscripţie în marmură pe care a aşezat-o în bisericuţa din curtea spitalului.  Inscripţia, care se află acum la Curtea Veche, conţine la final un blestem:

"Se face acest spital pentru săraci şi de moarte năpraznică în zi de Crăciun să moară cel care se va atinge de acest spital".



  După 150 de ani de istorie, spitalul situat în centrul istoric al Bucureştiului a fost dărâmat, căci nu era inclus în planurile urbanistice ale lui Ceauşescu.

   Martorii spun că atunci când Nicolae Ceauşescu a vrut să demoleze Spitalul Brâncovenesc, oamenii au protestat şi s-au pus în faţa buldozerelor, ţinându-se de mână. Nimic nu l-a oprit pe dictatorul care avea să-şi ducă la bun sfârşit proiectul megaloman.

   În 1984, într-o vineri, Ceauşescu a hotărât să demoleze Spitalul Brâncovenesc şi luni 29 martie 1984 a început demolarea. Spitalul era proaspăt renovat, monument istoric, sălile de operaţie erau de marmură, dar n-a contat. Personalul medical a fost repartizat la celelalte spitale din Capitală.

   Ceauşescu a dărâmat spitalul şi biserica. A rămas doar inscripţia. În 1989, Ceauşescu a fost omorât de cei de un neam cu el chiar, de Crăciun.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu